Se naste Volkswagen Beetle 3

Se naste Beetle

       In timp ce Porsche lucra la prototip , evident , s-a ridicat problema producerii acestuia. Hitler a observat reticenta celor de la RDA si , pe 27 iulie 1936 , intr-o reuniune derulata la Koblenz a decis ca ar trebui infiintata o companie independenta , ce urma sa fie supervizata de guvern si ca productia trebuia sa inceapa cel mai tarziu in 1938 . Ca urmare , pe 28 mai 1937 se infiinta la Berlin ,,Gesellschaf zur Vorbereitugng des Deutschen Volkswagen mbH" (Compania pentru pregatirea masinilor populare srl). Numele a fost schimbat pe 16 septembrie 1938 in ,, Volkswagen Gmbh"(Fabrica Volkswagen), , pentru ca pe 13 octombrie , in acelasi ani , compania sa fie inregistrata la Registrul Comercial.



     Ramasese de ales uzina. Din nou au fost probleme. Cei de la Mercedes , care realizasera exemplarele de teste , au strambat din nas , spunand ca fiecare exemplar costase 8000 de Reichmarks , de 8 ori mai mult decat suma impusa de Hitler. In plus , la Salonul auto de la Berlin, Wilhelm von Opel facuse doua gafe consecutive in fata Fuhrerului. Mai intai il apelase ,, Her Hitler" si , in plus prezentase noul P4 (predecesorul Kadet-ului) drept ,,Volgswagen Opel" . Aceste fapte , dar si intentia de a produce sute de mi de exemplare anual au dus la decizia de a se construi o fabrica complet noua.

       Pana la urma avea sa apara un adevarat orasel , KdF-Stadt. Pentru a gasi locatia potrivita , saptamani la rand, Bodo Lafferentz , cel care planifica acctivitatile KdF(Kraft Durch Freunde), Organizatia care se ocupa de timpul liber al membrilor Partidului Muncii, a survolat la mica altitudine zona din jurul Berlinului. Finalmente , s-a ales o zona nelocuita , pe care se cultiva sparanghel , de la Fallersleben , la 80 de kilometri de Hanovra si mai putin de 150 de Berlin. Aceasta era proprietatea Contelui von der Schumenberg, care locuia intr-un castel la Wolfsburg.

Parada Beetle Berlin

          Cum vor arata liniile de productie stia Ferdinand Porsche , cel care fusese in SUA , de unde se intorsese si cu mai multi ingineri de origine germana dornici sa puna umarul la realizarea acestui proiect. Mai ramanea acum de gasit doar arhitectul . Albert Speer , cel care desenasa cele mai importante edificii naziste , l-a recomandat pe un discipol al sau , Peter Koller , pe care il remarcase dupa ce a castigat un concurs pentru reconstructia Zagrebului. Sarcina lui Koller era nu doar sa realizeze uzina , pe baza modelului ,,River Rouge" , folosit de Ford , ci si cladirile in care urmau sa locuiasca muncitorii. Planu de productie prevedea ca 10 000 de oameni sa munceasca in primul schimb si altii 7 000 in cel secund. In fapt , fabrica a ajung sa realizeze 400- 500 000 de masini pe an in 1954 , atunci cand numarul angajatilor ajunsese la 40 000 incluzand inginerii si persoanele din management.

         Lucrarile au demarat pe 26 mai 1938 , fiin inaugurate cu mare pompa , in prezenta a peste 70 000 de persoane si 150 de jurnalisti straini . Planurile prevedeau pentru cladiri un stil functional , sa fie realizate din caramizi si urmau sa fie dispuse in forma literelei U , laturile avand o lungime de 1.5 kilometri . Ele au fost temporar intrerupte l;a finele lunii iulie, atunci cand muncitorii au fost detasati pentru realizarea liniei fortificate Siegried , situata la granita cu Franta , si au fost derulate ulterior in mai multe etape , oraselul fiind practic finalizat in decembrie 1941.

 Fabrica de la Fallersleben

Fabrica de la Fallersleben

          Halele de productie erau insa gata din 1939, cand au si aparut cateva modele de strada. Au fost doar cateva sute , destinate unor persoane atent selectionate , in conditiile in care , pana atunci , numai Hitler avea un Beetle , cabrio , primit cadou la aniversarea sa din 1938. apoi insa , a inceput razboiul , iar aici s-au produl modele militare . In plus aici se reparau avioane Ju 88 , se realizau componente pentru aparatele Luftwaffe si , spre sfarsitul razboiului , s-au fabricat celebrele bombe V1 capabile sa zboare din Germania pana in Marea Britanie , cu care s-a bombardat Londra. Evident , in perioada respectiva in Uzina lucrau cu precadere prizonieri de razboi , acestia reprezentand doua treimi din forta de munca.

Fabrica de la Fallersleben